În fiecare an, în 16 octombrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) sărbătoreşte Ziua Mondială a Alimentaţiei, aceasta fiind ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec, în Canada. Considerând că alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii şi prosperităţii fiinţei umane, în 1980 Adunarea Generală ONU a decis marcarea Zilei Mondiale a Alimentaţiei. În prezent, această zi este sărbătorită în peste 150 de ţări.
Plecând de la ideea că, dacă clima este în schimbare, agricultura și nutriția trebuie să se schimbe și ele, tema ediţiei din acest an a Zilei Mondiale a Alimentaţiei este axată pe „principii de agricultură sănătoasă care duc la o alimentație sănătoasă”. Cu prilejul acestei zile peste tot în lume la nivelul factorilor de decizie sunt organizate conferinţe, seminarii şi mese rotunde, pentru a intensifica eforturile de protejare a mediului înconjurător, îmbunătăţirea educaţiei, precum şi iniţierea de politici guvernamentale adecvate, care să contribuie în mod eficient la asigurarea securităţii produselor alimentare.
Populaţia României are o alimentaţie preponderent nesănătoasă, conform evaluării stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei, realizată în anul 2011 de Institutul Naţional de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii. Conform specialiştilor institutului, alimentaţia românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi şi proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale şi cele vegetale, un aport insuficient de carbohidraţi şi de fibre alimentare (1/3 din necesar) şi un aport insuficient de calciu, magneziu şi seleniu. Totodată, dieta românilor conţine un consum dublu de sare faţă de valorile recomandate.
